Pe hârtie omul arată altfel decât în natură

Nu conchide caracterul moral al unui erudit după conţinutul scrierilor sale. Pe hârtie omul arată deseori cu totul altfel decât în natură.

Şi acest fapt nu este chiar aşa de rău în sine. La masa de scris, unde putem alege cea mai liniştită stare de spirit, când nici o turbulenţă emoţională nu ne scoate din fire, se pot da minunate sfaturi de morală, care mai apoi în lumea reală, unde excitarea, surpriza şi seducerea ne hăiţuiesc încolo şi-ncoace, nu pot fi urmate cu aceaşi uşurinţă.

Deci să nu credem, bineînţeles, că omul care predică morala, este şi un model de morală, ci să şi cugetăm că rămâne totuşi un om.

Îi putem cel puţin mulţumi că ne avertizează de greşeli, chiar dacă el insuşi nu este atât de puternic să ocolească aceste greşeli, şi ar fi nedrept să îl numim din această cauză un ipocrit (deşi ar fi la fel de nedrept să prezicem fără dovadă că ar face contrariul celor ce ne predică, ori ar trebui să formulăm cuvintele noastre altfel decât sună).

Pe altă parte nu trebuie să privim principiile pe care un scriitor le pune în gura persoanelor create de el ca fiind şi personal ale lui, şi nici nu trebuie să-l facem astfel pe om răutăcios ori vicios ori mizantrop, doar pentru că, suscitat de fantezia lui bogată şi de focul lui, ne arată câte un caracter meschin plin de strălucire sau ne descrie o scenă voluptuoasă în culori vii sau îşi bate joc cu amărăciune de prostie.

Ar fi mai bine dacă s-ar abţine de la asta, însă doar de aceea nu este un om rău – iar precum cu stomacul gol se pot zugrăvi mese împărăteşti, astfel cunosc şi eu poeţi care cântă vinul şi plăcerile lumeşti şi sunt cei mai ponderaţi şi caşti oameni; cunosc scriitori care descriu mârşăvii îngrozitoare în deplină concordanță cu adevărul şi totuşi în faptele lor dau dovadă de onestitate şi blândeţe; cunosc în sfârşit satirici plini de iubire faţa de semenii lor şi de binevoinţă.

***

Traducere din germană din: Adolph Freiherr Knigge: Über den Umgang mit Menschen (Despre relaţiile umane), ediţia a XVI-ea, Hannover: Hahn’sche Buchhandlung, 1878, S. 273, Partea a III-a, Capitolul 5: Despre relaţia cu erudiţi şi artişti, traducere din germană în româneşte de Silvia I. Zimmermann.

 


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s