Stăpân şi slugă: fără orbire faţă de adevărata valoare

Chiar dacă majoritatea oamenilor rămân nesimţitori faţă de sentimentele mai fine şi incapabili de convingeri sublime, înalte, totuşi nu sunt toţi nerecunoscători faţă de o tratare generoasă şi nici orbi făţă de valoarea adevărată.

Nu te încrede deci nici în simpatia, nici în respectul şi nici în supunerea voluntară a acelora, care îţi sunt supuşi, dacă ei însăşi simt că sunt moral mai buni, mai înţelepţi, mai dibaci decât tine, că tu ai mai multă nevoie de ei decât ei de tine; dacă îi maltratezi, dacă îi plăteşti rău pentru serviciile de bază, dacă favorizezi pe linguşători în locul servitorilor drepţ, sinceri şi devotaţi; dacă lor trebuie să le fie ruşine să aparţină unui om, pe care toată lumea îl urăşte sau dispreţuieşte; dacă ceri mai mult de la ei, decât ai face insăşi în locul lor; dacă nu te preocupă nici bunăstarea lor morală nici cea economică; dacă le împarţi cu zgârcenie râsplata muncii lor, deznădăjduindu-i sau făcându-i să te înşele sau cel puţin lăsându-i fără nici o bucurie; dacă nu ţii seama de starea lor fizică, dacă îi izgoneşti, de îndată ce devin bâtrâni şi slabi; dacă nu le laşi decât puţină linişte şi somn; dacă ei, in timp ce tu te desfăţi în anotimpul aprig până după miezul nopţi, sunt expuşi poate vremii rele, trebuind să te aştepte plini de plictiseală omorâtoare; când trufia ta rizibilă devine motivul batjocurii lor sau când mânia ta îi copleşeşte cu înjurături; când în ciuda tuturor atenţiilor ei nu găsesc nici un cuvânt prietenos de la tine –

Integritatea, onestitatea, adevărata dragoste de oameni, demnitatea şi consecvenţa pe care o arătam în faptele noastre, acestea sunt cele mai sigure mijloace pentru a ne obţine respectul general şi sunt cele mai iscusite pentru a ne asigura consideraţia şi simpatia acelora, care depind de noi, care ne vâd deseori fără nici un machiaj şi în diferite toane şi faţă de care cu greu ne vom putea preface mult timp.

Este un vechi, dar foarte adevărat proverb : « Precum stăpânul aşa şi sluga !»

***

Adolph Freiherr Knigge: Über den Umgang mit Menschen (Despre relaţiile umane),  partea a II-a, Capitolul 7: Despre relaţia între stăpân şi slugă, traducere din germană în româneşte de Silvia I. Zimmermann.

Anunțuri

Prietenia celor distinşi şi bogaţi

De ce au oamenii distinşi şi foarte bogaţi aşa de puţin simţ pentru prietenie? Au mai puţină nevoie sufletească.

Pentru majoritatea dintre ei este mai important să îşi satisfacă pasiunile, să se dea pradă plăcerilor ameţitoare şi narcotizante, întotdeauna să savureze, să fie dezmierdaţi, lăudaţi, onoraţi.

De persoanele egale lor sunt despărţiţi prin gelozie, invidie şi alte patimi; pe cei mai mari decât ei îi caută numai când au nevoie de favoarea lor pentru motive egoiste şi ambiţionate. Pe cei mai prejos de ei şi pe săraci îi ţin la o asemenea distantă de ei, încât nu acceptă să afle de la ei nici adevărul şi nu suferă nici gândul de a se face egali cu ei.

Până şi la cei mai buni dintre ei se trezeşte mai devreme sau mai târziu concepţia că ar fi făcuţi dintr-o stofă mai bună, iar asta omoară atunci prietenia.

***

Traducere din germană din: Adolph Freiherr Knigge: Über den Umgang mit Menschen (Despre relaţiile umane), Partea a II-a, Capitolul 6:  Despre relaţia între prieteni,  traducere din germană în româneşte de Silvia I. Zimmermann.